Dobrogea este o regiune săracă în peşteri. Dintre cele peste 12000 de cavităţi înregistrate în cadastrul peşterilor din România, Dobrogea deţine sub 1%. Cauza o constituie constituţia geologică.
Lângă Mangalia se află cea mai vestită peşteră din lume: Peştera Movile. Abia descoperită în 1986, într-un puţ minier, peştera nu părea să prezinte caracteristici deosebite. Avea doar o galerie, lungă de 200 m, scundă şi nespectaculoasă.

Primii exploratori au găsit în capătul peşterii un mic lac cu apă termală sulfuroasă. Prin explorarea lacului cu scafandru autonom, membrii echipei GESS au mai găsit câteva încăperi mici, parţial inundate, cu numeroase vieţuitoare nevertebrate: viermi, melci, gândaci, scorpioni, izopode, lipitori, miriapode. Toate sunt depigmentate şi lipsite de ochi, dar înzestrate cu antene lungi şi cu alte adaptări specifice mediului cavernicol. Cercetându-le cu atenţie, zoologii au putut descoperi printre ele 35 de specii noi, necunoscute lumii ştiinţifice până atunci. Doar în Peştera Mammoth din America s-au mai găsit atâtea specii! Dar aceea are 550 km, nu doar 200 m.
S-a constatat că fauna din Peştera Movile nu seamănă cu fauna din nici-o peşteră din România. Unele rude ale insectelor troglobionte trăiesc azi în lacurile sulfuroase de la Mangalia. Fauna are un caracter meridional, de climă caldă. Când şi cum s-au adaptat vieţuitoarele mediului relativ ostil al peşterii a rămas o întrebare fără răspuns.
O altă enigmă a fost sursa de hrană care alimenta bogata comunitate biologică subterană, deoarece în această cavernă nu se infiltrează apă de la suprafaţă care să transporte frunze şi lemne putrede, guano sau alte substanţe organice cu care se mulţumesc de obicei nepretenţioasele vieţuitoare subterane. Apa sulfuroasă şi termală din peşteră (21 grade Celsius) circulă prin canale carstice închise, venind direct din adâncul pământului, pe o falie profundă. Ea conţine doar mici cantităţi de hidrogen sulfurat şi metan.
Pe suprafaţa apei sulfuroase din peşteră s-a observat prezenţa unui strat de câţiva milimetri grosime de substanţă albă, cremoasă. S-a constatat că era vorba despre o substanţă organică nutritivă, în care se aflau numeroase organisme, îndeosebi melci mici şi viermi. Apărea astfel ideea că Peştera Movile adăposteşte un adevărat ecosistem subteran care nu depinde de energia solară, caz unic pe Terra.
Realizând importanţa ştiinţifică deosebită, pe baza referatelor de specialitate întocmite de speologi, Primăria Municipiului Mangalia a declarat Peştera Movile rezervaţie speologică. Intrarea a fost închisă cu o poartă masivă de beton armat pentru a izola mediul interior de influenţele climatice şi biologice de la suprafaţă.
Peştera nu poate fi vizitată decât de specialişti, în echipe de 2-3 persoane, iar durata unei vizite nu trebuie să depăşească două ore. (p.24) Cea mai comodă şi instructivă formă de „vizitare” este vizionarea filmelor documentare existente la sediul GESS Mangalia.

Sursa: www.mangalia.ro